În fiecare zi asistăm la încălcări grave ale legii de către stat și afaceri. Dezastre ecologice masive, exploatarea nesăbuită a resurselor naturale, cazuri grave de evaziune fiscală, fraude mari împotriva consumatorilor, accidente mortale din cauza deficiențelor tragice în siguranța transporturilor, pierderi de vieți omenești și vătămări corporale ale muncitorilor din cauza protecției inadecvate a siguranței, crime de război, crime împotriva umanității, genociduri, deplasări, epurări etnice, asasinate politice, abuzuri ale poliției, tortură și multiple încălcări ale drepturilor fundamentale individuale și sociale. 

Aceste cazuri cauzează victimizare în masă și daune sociale ireversibile mediului natural, capitalului cultural, drepturilor individuale și sociale, democrației și statului de drept. Cu toate acestea, modul în care sunt percepute și abordate este disproporționat față de prejudiciul lor social. În majoritatea cazurilor, aceste fenomene nu sunt nici măcar prezentate ca infracțiuni, ci ca incidente nefericite, accidente, dezastre naturale, neglijență, scurgeri, proastă gestionare, lipsă de previziune, neînțelegere, dereglementare sau abuz. 

Dar de ce se întâmplă acest lucru? De ce, în timp ce suntem victime ale corupției și abuzurilor economice, ne este frică să devenim victime ale furtului, jafului, violului sau vătămării corporale? De ce controlul social oficial și cercetarea criminologică prioritizează așa-numita crimă stradală și acele grupuri sociale considerate "periculoase social"? Unde se concentrează legea penală și ce lasă neatins? Cum afectează variabila puterii? Acest volum încearcă să răspundă la unele dintre întrebările de mai sus și să deschidă dialogul către altele. Aspiră în principal să inițieze un angajament sistematic cu crimele celor puternici atât la nivel de analiză teoretică, cât și de documentare și cercetare empirică, îndreptând reflectoarele științifice asupra studiilor de caz care abordează probleme legate de modul în care percepem și gestionăm fenomenul criminal.