Versiunea a doua revizuită a cărții lui Asterios Pantokrator, care include douăsprezece povești suplimentare despre oameni a căror traiectorie s-a distins de cea a majorității, deoarece prin activitatea lor au contribuit semnificativ în domeniul științei. Unele povești se referă la oameni de știință care nu sunt cunoscuți de publicul larg și acesta, așa cum menționează autorul în introducerea sa, a fost și unul dintre obiectivele cărții. Au fost incluse de asemenea și povești ale unor oameni de știință greci remarcabili pe care de obicei îi ignorăm.

În educație, elevul este învățat direct cunoștințe și teorii științifice. Totuși, ceea ce rămâne în afara programelor curente de studii sunt poveștile personale ale acestor oameni și modul, procesul de cercetare care i-a condus la concluzii inovatoare și, de multe ori, „opuse” teoriilor științifice consacrate, un lucru care arată că dobândirea cunoștințelor nu poate exista fără o modalitate deschisă de gândire.

„...Arno Penzias a terminat teza sa de doctorat în 1961 și a fost angajat temporar ca radioastronom în laboratoarele Bell. Un alt radioastronom, Robert Wilson, a ajuns la laboratoarele Bell în 1963. Cei doi cercetători s-au gândit să folosească antena „inutilă” pentru observații astronomice și au transformat-o într-un radiotelescop. Astfel, au îndreptat antena spre spațiu în căutarea semnalelor din univers. Lucrând pe lungimea de undă de șapte centimetri, detectau un semnal slab, persistent, necunoscut până atunci, care ajungea la antenă din toate direcțiile cu aceeași intensitate.

La început, au presupus că ar putea proveni de la soare, de la zgomotele din New York sau de la antena însăși. Într-o zi, în timp ce încercau să identifice originea semnalului, au descoperit că „farfuria” antenei era plină de excremente de porumbei care trăiau acolo. Pentru a exclude posibilitatea ca semnalul să provină de la antenă, au curățat excrementele și au omorât porumbeii. Cu toate acestea, semnalul continua să existe. După eforturi îndelungate, după ce au exclus toate sursele menționate mai sus, au ajuns la concluzia că semnalul provine din univers...”

Asterios Pantokrator s-a născut în Neohori, Halkidiki. A studiat inginerie civilă la Universitatea Tehnică din Thessaloniki și activează ca profesor de Mecanică a Fluidele la Universitatea Tehnică din Xanthi. A publicat 80 de lucrări în reviste științifice internaționale și, în 2003, a fost distins de Academia Atenei pentru cea mai bună lucrare de Hidraulică.