"Munții au fost întotdeauna în inima mea, dar am realizat că războiul înseamnă să-mi brodez inima pe munți.

Nu poate exista război fără frică.

Războiul nu este viața într-o grădină de trandafiri, ci un efort de a continua viața în mijlocul prafului de pușcă și sângelui."

Cartea "MI-AM BRODAT INIMA PE MUNȚI. Jurnalul unei femei gherilă kurde, 1995-1997" de Gurbetelli Ersöz este o cronică a luptei pentru un Kurdistan independent și, în același timp, o mărturie la fața locului ca răspuns la dezinformarea statului turc și a aliaților săi.

Gurbet, Fata Exilată, narează bătălii, scrie poezii, se angajează în reflecții și autocritică. Scrierea jurnalului este pentru ea, pe de o parte, un act politic și personal, permițându-i să înregistreze evenimente brute ale unei povești care nu va fi niciodată publicată oficial și, pe de altă parte, o oportunitate de a-și exprima visele, convingerile, de a-și articula analizele și îndoielile.

Jurnalul lui Gurbet ne permite, de asemenea, să urmărim formarea unui luptător, să constatăm și să explorăm contingențele și contradicțiile luptei armate și, mai presus de toate, să însoțim femeile gherilă și să le forjăm rolul într-un astfel de context.

Construirea unui arhivă de memorie in situ este esențială pentru a cartografia și însoți luptele politice.