Conformitatea în acțiunea politică, distanța față de problemele esențiale care necesită modificări și o nouă fundamentare, prelungește starea actuală și descurajează orice freamăt de speranță sau privire optimistă.

O stagnare cu o întorsătură de epuizare și declin pare a fi prezentul nostru vizibil. Susținătorii societății închise pot, de ocazie, să se simtă în siguranță la umbra zidurilor așezării.

Bătălia politică pe frontul ideilor, al conținutului și al sensului, cu referire la viața cotidiană a oamenilor, va continua cu tărie. Cu optimism și speranță aproape înviorează.

În această situație limitată, indivizi și grupuri - nuclei de oameni - aleg implicarea personală responsabilă. Și ca alte mici, limitate, foarte puțin numeroase vulcane, mocnesc în adâncurile așezării, combătând degradarea acesteia.