Așa cum se întâmplă cu toate marile revoluții, Revoluția Octombrie din 1917 a funcționat ca o explozie nucleară: distrugând ordinea socială, economică și culturală stabilită, a eliberat forțe creatoare fără precedent cu scopul declarat de a construi o nouă cultură, de a crea o nouă societate socialistă, de a forma un nou tip de om, un nou subiect colectiv, pe baza principiilor egalității sociale și progresului.

Artiști vizuali și arhitecți, scriitori și oameni de teatru și film, printre care Kazimir Malevich, Sergei Eisenstein, Vladimir Tatlin, El Lissitzky, Alexandra Rodchenko și partenera sa Varvara Stepanova, Liubov Popova, Alexander Vesnin și frații săi Leonid și Viktor, Ivan Leonidov, Konstantin Melnikov, Moisei Ginzburg și mulți alții, s-au mobilizat pentru realizarea acestei noi viziuni și au surprins prin lucrările complexe și manifestele lor obiectivele noii arte revoluționare; suprematismul, constructivismul, utilitarismul-producționismul, raționalismul, formalismul au fost curentele artistice care au hrănit râul copleșitor al avangardei sovietice sau al modernismului sovietic, timp de aproximativ cincisprezece ani după Revoluție, înainte de impunerea ortodoxiei staliniste.

Studiul lui Constantin Xanthoopoulos nu se limitează la o evaluare estetică a acestui mișcare polivalente, a cărei importanță abia în ultimele câteva decenii a început să fie apreciată la dimensiunile sale reale. După ce a examinat fundamentele istorice, sociale, ideologice și estetice ale acestei explozii creative, osmoza de idei și tendințe și dialogul, într-o fază inițială cel puțin, între avangarda sovietică și cea vestică, subliniază lucrările revoluționare, în special ale avangardei arhitecturale, ca fiind domeniul principal de sinteză a artelor, științei și a noilor idei sociale.

O contribuție importantă a studiului este, printre altele, prezentarea lucrării și funcționării VHUTEIN și VHUTEEM, instituțiile educaționale care s-au constituit după Revoluție cu viziunea unei abordări sintetice a arhitecturii și a diferitelor manifestări ale artei și interconectarea organică a acestora cu producția industrială și nevoile noii societăți.