Douăzeci de luni de implicare neîntreruptă. Cu o nerăbdare de neimaginat pentru rezultatul final. Cu o recunoștință de nedescris pentru toți acei oameni atât de talentați care au răspuns invitației noastre pentru o carte plină de dragoste, cu aproape 30 de texte de analiză despre planeta David Lynch.
Până când, deodată, întregul demers a căpătat o nuanță stranie, ca și cum ai gestiona un doliu neașteptat. Îți mulțumim pentru plimbările prin necunoscut, dincolo de draperii purpurii. Pentru melodiile înfiorătoare fără trupă, în clubul tăcerii. Pentru sacourile cu imprimeu de șarpe care simbolizează libertatea personală.
Pentru urechile tăiate din rondurile liniștite care tulbură orice siguranță iluzorie. Pentru doamnele care se ascund în calorifere și bebelușii monstruoși. Pentru iepurii uriași care provoacă cele mai inexplicabile fiori în rutina sufrageriei. Pentru liniile galbene hipnotice ale traseelor nocturne pe o șosea nesfârșită către nicăieri. Pentru nopțile înstelate care acoperă cu grijă drumul drept, nesfârșit. Domnule Lynch, cu siguranță ne vom revedea, nu încape nicio îndoială. Poate peste 25 de ani. Poate în vise. Poate printre stele.
