Această lucrare investighează dacă dreptul la educație reprezintă în practică un drept fundamental și universal, așa cum este definit de convențiile internaționale, europene și de legislațiile naționale, concentrându-se pe elevii și elevele care fac parte din grupuri minoritare cum ar fi refugiații, migranții, minorii neînsoțiți, romii, precum și elevii și elevele supuși marginalizării multiple, cum ar fi copiii cu dizabilități/nevoi educaționale speciale, fetele, elevii și elevele aflați în detenție.

Scopul său este:

• să contureze cadrul juridic și instituțional existent privind dreptul la educație în Grecia,
• să abordeze critic modurile de aplicare sau neaplicare a legislației existente prin studii teoretice și cercetare empirică, și
• să evidențieze propuneri pentru educația formală cu scopul eliminării discriminărilor și accesului eficient la educație pentru toți elevii și toate elevele.

Este un demers interdisciplinar care pornește de la domeniile juridic și sociolingvistic, adresându-se profesioniștilor implicați în educație, precum juriști, cadre didactice, judecători, specialiști în pedagogie specială, funcționari educaționali, universitari, studenți și studente, membri ai ONG-urilor.