În ciuda aparențelor, adică în ciuda prejudecăților ideologice despre ideologie și idei, ideologia nu există în interiorul ideilor. „Ideile” nu au, nici într-un caz, așa cum încearcă să ne convingă ideologia ideii, o existență ideativă, ideologică sau spirituală, ci au o existență materială.

Ideologia nu există în „lumea ideilor” înțeleasă ca „lume spirituală”. Ideologia există în instituții și în practicile lor. Suntem, de altfel, tentați să spunem mai precis: Ideologia există în mecanisme și în practicile lor. În această exactă accepție, mecanismele ideologice ale statului îndeplinesc, în cadrul aranjamentului material al fiecăruia dintre aceste mecanisme, și în cadrul practicilor lor, o ideologie externă față de acestea, pe care am numit-o ideologie principală și pe care o putem numi acum cu numele ei, ideologie de stat, ca unitate a principalelor teme ideologice ale clasei dominante sau ale claselor dominante.

În urma mișcării din Mai ’68, Louis Althusser va produce unele dintre cele mai influente și critice contribuții teoretice ale sale: conturul unei teorii materialiste a ideologiei, pe de o parte, și liniile de bază ale unei noi teorii marxiste despre puterea de stat, cu focus pe mecanismele ideologice ale statului, pe de altă parte.

În această ediție, este adunată întreaga lucrare de cercetare a autorului, și în primul rând textul fundamental al său, cel din care au fost extrase fragmentele care au constituit articolul celebra „Ideologie și mecanisme ideologice ale statului”. Astfel, se pune pentru prima dată la dispoziție în limba greacă contribuția completă a lui Althusser privind ideologia și IMC, luminând punctele anterioare neclare, care au dat prilejul unor critici, și propunând, probabil, și altele care rezultă din natura de cercetare și nesfârșită a manuscrisului.

Cartea de față reprezintă, așadar, o contribuție decisivă în deschiderea unui drum către domeniul teoriilor marxiste despre stat și ideologie, împingându-ne să transformăm problematică sa prin abordarea materialistă a reproducerii (a relațiilor de producție capitaliste), și, în consecință, a posibilității de perturbare și întrerupere a acesteia. Să spunem pe scurt, revoluția.