Diviziunea Națională, începând din 1915, a fost cel mai lung conflict politic din istoria politică modernă a Greciei. Multe dintre aspectele sale rămân însă subiect de discuții.

Ce fel de conflict a fost Diviziunea? A fost un război civil sau altceva? Când s-a încheiat? Cine a ieșit învingător? Care au fost efectele sale asupra instituțiilor statului? Prin ce mecanisme Diviziunea anula adesea, în practică, condițiile fundamentale pentru funcționarea regimului parlamentar? Cum a evoluat rolul armatei în acest context?

A existat vreun „mecanism” de răsturnare a regimurilor politice grecești în cele două ocazii în care acest lucru s-a petrecut, în 1924 și 1935? Care au fost consecințele Diviziunii Naționale nu doar la nivel „constituțional”, ci și în viața cetățeanului obișnuit? Cum a influențat Diviziunea Națională cultura politică a țării, având în vedere că a fost o dispută politică atât de intensă și de lungă durată?

În ce măsură practicile și mentalitățile Diviziunii au continuat și după încheierea sa, determinând în mare măsură tonul confruntărilor politice? Cum a afectat următoarea mare criză instituțională, și anume războiul civil, atât la nivel instituțional, cât și în mentalități? Cum a fost posibilă depășirea Diviziunii? Și, în ce măsură „reziduuri” ale sale apar și în zilele noastre, în special în cultura politică a țării?

Fotografie de copertă: Cortegiul funerar care însoțește sicriele regilor Constantin I, Olga și Sofia după repatrierea lor în Grecia din Italia traversează strada Universității cu destinația Tatoi, noiembrie 1936. (Arhiva Foto IΕΕΕ – Muzeul Național de Istorie, Atena)