Grecii se numără printre popoarele lumii care și-au afirmat suveranitatea politică prin revoluție. Mai puțini la început, rapid majoritari, grecoaicele și grecii, sprijinindu-se pe propriile forțe, au răsturnat dominația otomană în locurile lor istorice, construind în același timp libertatea politică și independența lor.
Anul 1821 reprezintă un eveniment pur revoluționar, conform semnificației științifice a termenului, un act complex de creație istorică și politică, datorită căruia țăranii luptători s-au transformat în cetățeni ai statului lor național. Bazat pe o cercetare arheivistică extinsă, în această carte sunt analizate dinamica istorică care a condus la Revoluție, războiul revoluționar și semnificația sa politică, instaurarea libertății politice, egalității și suveranității populare, componentele ideologice ale luptei, structura socială a conducătorilor și luptătorilor populari, strategia urmată de conducătorii greci față de puterile europene și, invers, reacția metodică a statului otoman și răspunsurile grecilor.
Este o revoluție cu o participare populară masivă care reflecta intens semnificația ideologică și geopolitică a acesteia în întreaga Europă și Marea Mediterană. Fragmente inserate din texte ale vremii permit cititorului să înțeleagă mai ușor spiritul luptătorilor, anonimi simpli și lideri deopotrivă.
Cartea reprezintă o propunere istoriografică științifică care urmărește să contribuie la conștiința istorică rațională și critică a cetățenilor greci de astăzi.
Să urmărim, așadar, anii din 1821.
