Predarea autorilor clasici greci și latini este adesea prezentată ca un antidot eficient împotriva barbariei epocii noastre. Este însă chiar așa? Ce loc ocupă antichitatea clasică în prezent și de cine este mai mult amenințată studiul ei?

Dar aceste întrebări complexe sunt abordate aici de istoricul Giusto Traina, evidențiind aspecte și exemple de utilizări și abuzuri ale antichității în secolul al XX-lea și al XXI-lea: de la instrumentalizarea ideologică brutală a culturii elene antice și a romanității de către naziști și fasciști, până la cazuri mai recente de invocare a clasicilor pentru a demonstra presupusa superioritate a Occidentului sau pentru a interpreta realități complexe ale epocii noastre (migrație, pandemie, conflicte geopolitice).

Autorul propune aici o „carte neagră” a recepției antichității, ajutându-ne să înțelegem care elemente sunt încă vii și care sunt moarte în relația noastră cu aceasta.