Cartea aceasta este dedicată memoriei „Grupului de Oameni de Știință pentru o Constituție Democratică”, din care am avut onoarea să fac parte în 1974, alături de foștii mei profesori și apoi prieteni. A existat un colectiv și o elaborare a unor propuneri comune, pe care le-am publicat mai întâi în ziare și apoi în această cărticică albastră. Mai presus de toate exista senzația că deservim o nevoie politică urgentă pentru binele democrației și al țării.

Odată cu căderea dictaturii, a fost natural pentru mine să mă ocup de noua Constituție, renunțând la orice altă activitate. Am văzut această implicare moral ca o datorie și psihologic ca o „pasiune”, care cu siguranță merita costurile sale multiple. Îngrijorările și luptele pe care le-am trăit timp de un an întreg prezintă un interes mai larg în măsura în care evidențiază aspecte acum uitate sau chiar necunoscute de la început.

Din acest motiv este idealizată atât de neîntemeiat astăzi experiența constituantă din 1974-75. Astfel a apărut această carte de amintiri. Nu doar ca o mărturie personală, ci și ca o „lecție corectivă”… Dincolo însă de valoarea pe care o poate avea ca o mărturie foarte detaliată personală despre o cotitură istorică critică, cartea oferă prilejul pentru o reflecție mai largă privind elaborarea sau revizuirea unei Constituții – o reflecție care cu siguranță va deveni actuală în perioada următoare.