Troienele lui Euripide au fost reprezentate în anul 415 î.Hr., în toiul Războiului Peloponesiac — la scurt timp după evenimentele de la Milo și cu câteva luni înainte de expediția în Sicilia. Evenimentele dramatice se desfășoară în ruinele Troiei imediat după căderea orașului în mâinile grecilor. În centrul atenției se află femeile troiene (fosta regină Ecuba, Cassandra, Andromaca cu fiul său mic Astianax, Elena acuzată în fața lui Menelau). Piesa se încheie cu plecarea grecilor și incendierea Troiei.
În volumul de față sunt incluse 23 de studii care acoperă în mod cuprinzător toate aspectele tragediei: problemele interpretative legate de caracterul și sensul operei, tradiția literară a subiectului, relația cu celelalte piese ale trilogiei, aspecte precum funcționarea timpului și a sentimentelor, consecințele războiului și elementul de doliu, rolul unor personaje importante din piesă (Cassandra, Elena) și, în final, aspectele scenice legate de reprezentație. Sunt examinate de asemenea traducerile în limba greacă modernă, precum și fațetele importante ale receptării Troienelor în ceea ce privește iconografia antichității, drama modernă, producțiile teatrale contemporane importante, cinematografia, dansul și benzile desenate.
Volumul se adresează atât cercetătorilor, cât și cadrelor didactice, studenților, dar și publicului larg care dorește să înțeleagă în profunzime Troienele.
