În cartea cu titlul „Scurtă Istorie a Bisericii în Grecia” descriem istoria Bisericii din Grecia având ca reper și punct de cotitură Revoluția din 1821, care a marcat începutul unui șir de evenimente ce au condus la înființarea Bisericii Autocefale a Greciei. După o scurtă incursiune în cei mai importanți pași ai istoriei bisericești a spațiului elen, descriem aspectele bisericești ale perioadei pre-revoluționare, perioadei dominației otomane, condițiile de trai ale ortodocșilor, eforturile de eliberare.

Ulterior, ne referim la condițiile predominante după Revoluția din 1821, la problemele bisericești apărute și la modul în care acestea au fost abordate inițial de guvernele provizorii și de guvernul Capodistria. Schimbările importante din instituțiile bisericești după instaurarea domniei lui Otto, cu proclamarea unilaterală a Autocefaliei Bisericii Greciei în 1833, avându-l ca protagonista pe Theoklitos Pharmakidis, le prezentăm în continuare.

Proclamarea unilaterală a Autocefaliei va declanșa reacții, exprimate în special de Constantin Economo din familia Economo. Proclamarea Autocefaliei Bisericii Greciei conform regulilor sacre, de către Patriarhia Ecumenică, va avea loc în 1850, prin Tomosul Patriarhal și Sinodal din 1850. Ne referim la anexarea unor regiuni la statul grec și la reorganizarea corespunzătoare a administrației bisericești. Descriem viața conducătorilor Bisericii Greciei și cele mai importante evenimente bisericești din secolele XIX și XX, care s-au conturat în cadrul relațiilor dintre Biserică și Stat.