Ilustrația grecilor sau Grecia ilustratorilor? În perioada dintre secolele al VI-lea și al V-lea î.Hr., olarcii din Atena au inundat lumea mediteraneană cu cantități mari de vase decorate cu diverse imagini. Aceste imagini au fost și sunt folosite până astăzi pentru a ilustra istoria antică sau viața cotidiană, în detrimentul particularității lor ca mijloc de informare în masă.

Ținând cont de datele antropologiei sociale și religioase, precum și ale semiologiei, autorii cărții au încercat să valorifice bogăția acestor surse unice, arătând diversitatea excepțională și complexitatea lor profundă. Cartea invită cititorul într-o călătorie prin ilustrațiile vaselor. Uneori evidențiind logica sistemului iconografic și caracterul artificial al ilustrației, alteori prezentând mari teme culturale (vânătoarea, războiul, femeile, iubirea, sărbătorile), toate capitolele conduc la cea mai tulburătoare formă a acelei lumi, Dionisos, zeul vinului sacru, măștile magice, metamorfozele animale.

Răsfoind paginile sale, surprizele se înmulțesc: multe imagini provoacă prin sălbăticie, violență și caracterul lor ciudat. Suntem treptat sau brusc transportați de la percepția „clasică” a relațiilor umane la scene care reflectă crizele și tulburările acelor societăți. Meșterii prelucrează elementele realității comune și cotidiene și creează o mărturie eterogenă despre mediul în care lucrează, modelând o lume cu reprezentări adesea fantastice, o lume ce cristalizează „imaginarul” comunității: locul unde se desfășoară viziunile, contradicțiile, obsesii și fobiile unei societăți bogate.

În mod paradoxal, prin această distanță exotică, grecii antici devin atât de accesibili pentru noi. Lucrarea este rodul colaborării strânse dintre Institutul de Arheologie și Istorie Antică al Universității din Lausanne și Centrul de Studii Comparative asupra Societăților Antice din Paris (actualul Centru Louis Gernet în Unitatea de Cercetare ANHIMA – Antropologia și Istoria Lumii Antice a Școlii de Studii Superioare în Științe Sociale).

Texte de Claude Bérard, Christiane Bron, Françoise Frontisi-Ducroux, François Lissarrague, Alain Schnapp și Jean-Louis Durand, cu un cuvânt înainte de J. P. Vernant.