Având ca punct de plecare conflictul ruso-ucrainean și utilizarea cinematografiei ca instrument de propagandă în contextul acestei dispute, autoarea întreprinde un demers inovator, acela de a evidenția parametrii geopolitici ai producției cinematografice în general.
Analiza sa, care extrage instrumente conceptuale din diverse domenii de cunoaștere, arată că evenimentele cinematografice sunt inseparabile de dinamica geopolitică ce determină relațiile dintre state și/sau dintre comunități locale în cadrul aceleiași teritorii naționale.
Este vorba despre dinamici alimentate, pe de o parte, de utilizarea cinematografiei ca armă a puterii moi care „transmite valori și ideologie”, iar pe de altă parte, de scopul fundamental al industriilor dominante de film de a-și extinde activitățile economice dincolo de granițele naționale sau chiar în detrimentul industriilor locale în care sunt reprezentate comunități minoritare.
Acestă carte formulează o reflecție asupra mizelor geopolitice multidimensionale ale cinematografiei în secolul XXI, o reflecție care le situează din nou într-o istorie a cinematografiei ce are deja un secol în spate.
De la globalizarea industriei filmului până la sosirea epocii platformelor video on demand, volumul de față examinează ceea ce au făcut actorii publici și privați ai cinematografiei și ai mijloacelor audiovizuale pentru a ocupa poziții dominante pe piața filmului, modelând în același timp cadrul în care cinematografia trebuie să funcționeze atât ca proces de producție, produs de consum, cât și ca formă de artă.
