În dialogul său Protagoras, Platon ne povestește și ne înfățișează într-un mod caracteristic și cu adevărat unic, filosofic fără egal și dramatic neegalat, întâlnirea dintre Socrate și Protagoras, cel mai de seamă dintre un grup ales de sofisti, în vila mecenaului Callias; acolo unde acesta îl vizitează în timp ce toți sunt găzduiți de gazdă.

Întâlnirea evoluează curând într-o discuție între cei doi, în fața tuturor, care nu întârzie să capete forma unei neînțelegeri ce ascunde temporar doar o confruntare generală între cei doi bărbați, și se sfârșește într-un duel dialectic până la capăt.

Pentru această lor confruntare, și aproape pentru toate aspectele ei care au valoare filosofică, principalul responsabil este Socrate, deoarece în cele din urmă dezacordul său cu Protagoras nu este doar deosebit de mare și foarte serios, ci apare, după cum afirmă el puțin înainte de sfârșit, pentru că în interesul vieții mele tratez toate aceste lucruri.