„Ingenios… un portret glorios al marelui prinț al învățăturii din secolul al XV-lea” - Daily Telegraph

„O carte profund fascinantă, sui generis, scrisă de un savant-scriitor strălucit, care folosește povestea de viață a unui prodigiu renascentist pentru a invoca o ceată îngerilor de idei, oameni și povești, toate în jurul întrebării privind capacitatea limbajului de a transcende tărâmul muritor” - Robert Macfarlane, autor de bestselleruri, autorul cărții Underland

Există oare o formă de vorbire atât de puternică încât să-i permită vorbitorului să controleze ascultătorul, preluându-i gândurile și chiar voința? Prodigiosul și polimatul renascentist Giovanni Pico della Mirandola – minunăția necontestată a unei epoci a adevăratelor minuni – credea că există.

Gramatica îngerilor povestește cum Pico și-a dedicat viața scurtă și strălucitoare căutării unei filosofii care să răspundă celor mai importante întrebări despre existența umană. Această filosofie, credea el, ar oferi uneltele prin care omul să-și poată depăși limitele muritoare și să se alăture rândurilor îngerilor.

În centrul ideilor lui Pico se aflau întrebări pe care le-a urmărit prin toată amploarea și profunzimea gândirii umane, de la grecii și egiptenii antici, până la arabi și evrei medievali. A folosit tot ce avea la dispoziție din orizonturile largite ale Europei și și-a pus întrebări primordiale despre sine și lume. De ce putem fi uimiți de frumusețe? Cum se face că firele de păr de pe ceafa noastră pot fi ridicate de ritmuri și armonii amețitoare? Cum putem fi provocați la experiențe extatice prin simpla folosire a unei incantații?

În 1486, când avea doar douăzeci și trei de ani, și-a declarat intenția de a susține 900 de teze despre religie, filosofie, filosofie naturală și magie împotriva tuturor și pentru care a scris un discurs adesea considerat „manifestul Renașterii”, chiar dacă ideile introduse au fost supuse unei interdicții fără precedent de către Biserică. A murit misterios la numai treizeci și unu de ani.

Implicațiile gândirii sale erau periculoase în Europa timpului său, sugerând că noțiunea de individ ar putea fi la fel de iluzorie ca o planetă plată sau un univers geocentric. Viața tumultoasă a lui Pico, în centrul Renașterii, a fost o dovadă a curajului intelectual, a demnității umane întemeiate pe dorința de a gândi imposibilul și de a privi peste marginea prăpastiei în căutarea răspunsurilor.

Pagini: 288, Dimensiuni: 12.9x12.9cm