Prima ediție independentă a uneia dintre cele mai importante drame poetice ale lui J.R.R. Tolkien, care explorează teme actuale precum natura eroismului și a cavalerismului în timpul războiului și care include texte și schițe nepublicate și niciodată văzute până acum.

În anul 991 d.Hr., vikingii au atacat o forță de apărare anglo-saxonă condusă de ducele lor, Beorhtnoth, rezultând în lupte brutale de-a lungul malurilor râului Blackwater, lângă Maldon în Essex. Atacul este considerat pe scară largă unul dintre conflictele definitorii ale Angliei secolului al X-lea, datorită imortalizării sale în poemul Bătălia de la Maldon.

Scris la scurt timp după bătălie, poemul a supraviețuit acum doar sub forma unui fragment de 325 de versuri, însă valoarea sa pentru prezent este inestimabilă, nu doar ca poveste eroică, ci și prin exprimarea vie a limbajului pierdut al strămoșilor noștri și celebrarea idealurilor de loialitate și prietenie.

J.R.R. Tolkien considera Bătălia de la Maldon „ultimul fragment supraviețuitor al vechii minstrelerii eroice engleze”. Acesta l-a inspirat să compună, în timpul anilor 1930, propriul său poem dramatic în vers-dialog, Întoarcerea lui Beorhtnoth, fiul lui Beorhthelm, care imaginează consecințele marii bătălii când doi dintre susținătorii lui Beorhtnoth vin să recupereze trupul ducelui lor.

Principalul cercetător al operei lui Tolkien, Peter Grybauskas, prezintă pentru prima dată traducerea în proză a lui J.R.R. Tolkien a Bătăliei de la Maldon împreună cu tratarea definitivă a Întoarcerii lui Beorhtnoth și eseurile care o însoțesc; de asemenea, este inclusă și, niciodată înainte publicată, prelegerea strălucită a lui Tolkien, „Tradiția versificării în engleza veche”, un eseu cuprinzător despre natura tradiției poetice. Iluminate cu note și comentarii perspicace, aceste lucrări sunt prezentate într-o ediție critică definitivă, iar autorul susține convingător că, exceptând Beowulf, Bătălia de la Maldon ar fi putut fi „poemul în engleza veche care a influențat cel mai mult ficțiunea lui Tolkien”, cel mai dramatic în paginile Stăpânului Inelelor.