Ce este, deci, o „mulțime”? Cum dobândește puterea de a influența atât de decisiv viața psihică a individului? Și care este transformarea internă care apare când omul încetează să mai fie „unul” și devine „mulți”?

Renomitul psihanalist austriac Sigmund Freud examinează aici ce se întâmplă atunci când persoana izolată devine membru al unui trib, unui popor, unei clase, unei instituții sau unui grup format brusc în scopuri precise. Cum se formează ceea ce numim „sufletul colectiv”? Este starea în mulțime o formă de hipnoză și de ce devine mulțimea atât de susceptibilă, necriticpă, ușor de influențat – și adesea capabilă de fapte pe care individul însuși le-ar respinge?

Un text clasic pentru înțelegerea comportamentului colectiv, a mecanismelor de persuasiune și a farmecului puterii, Psihologia mulțimilor și analiza Eului rămâne actuală atât timp cât există mulțimi, lideri și idei care revendică sufletul nostru.

Un mic eșantion al caracterizărilor care i-au fost atribuite, în timpul vieții și ulterior, este „nebun”, „șarlatan”, „periculos”, „geniu”, „vrăjitor”, „zeu”. A influențat toate artele, cultura, științele (medicale, sociale, politice, umaniste) și a schimbat, poate mai mult decât oricine, modul în care ne percepem pe noi înșine și interpretăm lumea.

Este vorba, desigur, despre Sigmund Freud, un medic austriac extrem de metodic și încăpățânat enigmatic, care a încercat să dezlege toate enigmele psihicului uman.

Îngrijirea textului: Dimitris Alexakis