Când grecii au început Revoluția din 1821, nu aveau în minte doar eliberarea de sub turci și integrarea regiunilor cu populație greacă, ci și formarea unui stat modern care să se situeze cu demnitate printre puterile europene.

Însă Marile Puteri nu rezervau un astfel de rol Greciei și de aceea, de fiecare dată când pretindea drepturile sale istorice, era împinsă la periferie.

Totuși, nu putea singură să asigure capitalul necesar reconstrucției sale, deoarece prețul pentru falimentele repetate era greu și de durată.

Folosind serii statistice istorice și modele economice contemporane, cartea examinează falimentele și eșecurile secolului al XIX-lea, cu punct culminant prăbușirea în Războiul Greco-Turc din 1897 și impunerea Controlului Economic Internațional în 1898.

Acumularea de resurse rămâne insuficientă și se schimbă doar când țara se reorganizează și este pregătită să joace un rol activ în Războaiele Balcanice.

Prefață: Sofia Lazaretu