Strindberg a scris „Lebăda” în 1907 ca o sonată răzbunătoare împotriva surorii sale iubite, Anna, care l-a chinuit prin comportamentul său oribil în perioada în care a stat în casa lui pentru a avea grijă de el.

Aici, autorul, dând mamei din piesă trăsături inspirate din sora sa, o obligă să își dezvăluie adevărata față și să se umilească în fața copiilor...