Muzica ocupă un loc special în experiența umană, fiind o formă universală de comunicare și exprimare care transcende granițele lingvistice și culturale. În special, în contextul educației incluzive, muzica contribuie la participarea echitabilă a tuturor elevilor, indiferent de diferențele lor cognitive, motrice, sociale sau culturale.

Având în vedere faptul că mediile educaționale contemporane se caracterizează prin diversitate culturală, muzica poate funcționa ca un mijloc de comunicare interculturală, permițând elevilor să-și dezvolte competențe de colaborare, înțelegere și acceptare a diversității.

Acest studiu se concentrează asupra aportului muzicii în educația incluzivă și investighează experiențele cadrelor didactice din învățământul primar din Grecia, referitor la gestionarea clasei muzicale multiculturale. Predarea muzicii, astăzi, este un proces complex, solicitant și complicat. Educații muzicali sunt chemați să răspundă noilor provocări ale epocii moderne și să se concentreze pe apelurile vremurilor.

În sistemul educațional actual, clasa școlară include elevi din diverse medii culturale și experiențe. Una dintre provocările pe care trebuie să le gestioneze toți profesorii de muzică este fără îndoială abordarea didactică și utilizarea unor strategii specifice de predare, astfel încât procesul de învățare să fie accesibil, sugestiv și semnificativ pentru întregul corp heterogen de elevi dintr-o clasă școlară.