Ce au în comun vânătoarea balenelor din secolul al XIX-lea cu războiul din Vietnam și genocidul din Gaza? De ce crește constant populația care trăiește în favelas? Cum sunt legate lagărele de detenție pentru refugiați de gropile de gunoi? Care este linia roșie care duce de la producția de îngrășăminte la milioane de decese? De ce risipim o treime din alimentele pe care le producem, în timp ce tot mai mulți oameni flămânzesc? Ce înseamnă că politica este gestionarea surplusului energetic? A avut oare dreptate Walter Benjamin când susținea că revoluția va fi frâna, și nu locomotiva istoriei?

Prin intermediul a douăsprezece capitole care împletesc povești personale, din călătorii în întreaga lume, cu note din cincisprezece jurnale de călătorie, gândire științifică și analiză politico-economică, autorul plasează multe piese aparent neconectate ale puzzle-ului la locul lor. Astfel, reasamblează modul în care capitalismul contemporan și dictatura “business as usual” formează o lume care produce sistematic popoare și oameni deșeu, dar și munți de deșeuri.

De la colecționarii profesioniști de oase ai “capitalismului Mad Max”, la gropile de gunoi transformate în obligațiuni ale morții, de la Timpurile Moderne ale lui Chaplin până la naufragiul Titanicului, de la Konstantinos Konofagos la Fritz Haber, cartea cartografiază rădăcinile sociale și politice ale crizei generalizate pe care o trăim și conturează un posibil drum de ieșire.

Autorul nu oferă răspunsuri ușoare, însă pune, cu grijă și o abordare analitică, întrebări critice, răsturnând multe dintre certitudinile consacrate. Este o carte-colaj care se citește ca o narațiune de călătorie și lasă la final un gust dulce-amărui, dar persistent optimist. Și este scrisă pentru cei care cred că a înțelege lumea este prima condiție pentru a o schimba.