Fotografiați cu lumina, dar scrieți cu sângele vostru. De aceea alb-roșul din titlul cărții pe care o țineți în mâini. Lumină și scris, adică fotografie. Scriu pentru a însoți ceea ce am văzut, imaginile.

Ce pot să scriu lângă o imagine? Poate o amintire, o experiență, un gând al momentului, o mică poveste. Cu cât mai puține cuvinte, prea multe vorbe nu ajută. Dacă nu pot spune ceva pe o pagină, nu o voi spune nici pe cincizeci, nici pe cinci sute.

Ochii – în Occident – scanează și citesc de la stânga la dreapta. La fel și în această carte: ochii citesc un mic text pe pagina din stânga și apoi trec la pagina din dreapta și se opresc puțin asupra fotografiei în timp ce cuvintele se estompează. Această mică pauză este totul, este revelația.

Cuvântul și imaginea nasc prin uniunea lor ceva nou, ceva ce nu exista înainte în cele două părți separate. 120 de texte mici și 135 de fotografii în o imprimare excepțională bi-tonală. O conversație unică între scris și imagine și o mărturie rară: Atena anilor ’80 și o mare călătorie prin țările Europei Războiului Rece. O călătorie care s-a încheiat la Berlin, în ziua în care a căzut Zidul.