Strugurele în gura Christinei Lăbuși este o lucrare despre dreptul la iubire al persoanelor cu dizabilități. Eugenia, imobilizată într-un scaun cu rotile din cauza unei dizabilități motorii severe, trăiește cu mama sa autoritară într-o casă sufocantă, unde dragostea coexistă cu tensiunea, oboseala și senzația de captivitate.

Luptând cu nevoia ei de autonomie, revendică dreptul de a exista după o întâlnire întâmplătoare cu un tânăr cu retard mintal, care aduce o perspectivă umană profundă în viața ei. Prin relația lor răsare nevoia de acceptare și libertate.

O lucrare despre grijă, dependență și necesitatea libertății, care luminează cu realism absolut limitele grijii și dreptul la viața personală. O lucrare despre trupul care limitează și sufletul care refuză să fie limitat.