Cum a reușit creștinismul, pornind ca o ramură minoră a iudaismului, să se transforme într-o credință internațională care a modelat lumea așa cum o cunoaștem? Epoca Revoluției la Roma corectează narațiunea triumfalistă conform căreia mesajul creștin a fost atât de convingător și, într-adevăr, superior, încât oamenii s-au convertit în număr mare, abandonându-și credințele păgâne, transformând astfel o mică sectă persecutată în religia de stat a Imperiului Roman.

Tim Whitmarsh arată că creștinismul nu ar fi reușit niciodată dacă nu ar fi profitat de infrastructura și cultura Imperiului Roman; la rândul său, noua religie a fost modelată și transformată în mod indisolubil de credințele și ideile romane, în special cele care circulau în părțile estice ale imperiului vorbitoare de greacă sau elenistă. Această transformare radicală, susține Tim, poate fi descrisă doar ca o revoluție. Consecințele sale sunt prezente până în zilele noastre.