În 1939, Londra nu era doar cel mai mare oraș din lume, ci și cea mai tentantă și vulnerabilă țintă pentru atacuri aeriene. Timp de șase ani a fost linia frontului în lupta lumii libere împotriva fascismului. A îndurat ororile Blitzului din 1940 și 1941, V1-urile, V2-urile. Alte orașe au suferit mai intens; niciun alt oraș nu a fost atât de constant atacat pentru o perioadă atât de lungă. Aceasta este povestea Londrei în război – sau, poate, a londonezilor în război, căci Philip Ziegler, cunoscut mai ales ca biograf, este mai presus de toate fascinat de oamenii ale căror vieți au fost transformate atât de brusc și violent: gospodina morocănoasă, enervantă, dar straniu de curajoasă din West Hampstead; învățătorul pensionar și turbulent de orientare stângistă din Walthamstow, mereu în conflict cu autoritățile; doamna odios de snobă din clasa de mijloc din Kensington, batjocorind mizeria ce se adăpostea în metrou; dactilografa din Fulham, instalatorul din Woolwich. A fost războiul lor, la fel de mult ca al lui Churchill sau al Regelui, iar aceasta este istoria lor. Printr-o bogăție de interviuri și scrisori și jurnale nepublicate, precum și prin nenumărate cărți și ziare, autorul a creat o imagine vie a unei populații asediate. Au fost lași, au fost infractori, au fost incompetenți, dar ceea ce iese în evidență din aceste pagini este mai presus de toate o mărturie a unei răbdări, demnități și curaj uimitoare. 'Sper,' scrie Ziegler, 'să nu mai fim nevoiți vreodată să îndurăm ceea ce au îndurat ei între 1939 și 1945. Sper, dacă ar fi să se întâmple, să ne purtăm la fel de bine.'