Fericirea și urmărirea ei au fost o sursă constantă de fascinație și atracție timp de mii de ani. În tragedia greacă antică, fericirea era considerată un dar al zeilor. Acum o considerăm un drept. De ce s-a schimbat acest lucru și ce ne spune despre societatea noastră? Urmărirea fericirii oferă o sinteză strălucită a istoriei fericirii și a evoluției sale de la dar divin la îndreptățire naturală a omului.

Centrală pentru dezvoltarea creștinismului, ideile despre fericire și-au asumat forma modernă în timpul Iluminismului. Darrin McMahon urmărește această mare căutare până în prezent, arătând cum căutarea noastră modernă pentru „sfântul graal” al fericirii continuă să genereze noi forme de plăcere, dar, paradoxal, și noi forme de durere. Fericirea perfectă, asemenea sfântului graal, poate exista doar în mințile noastre, iar McMahon ne ajută să descoperim că, asemeni cavalerului cu chip trist al lui Cervantes, Quixote, a călători este mai bine decât a ajunge.