Uniunea Europeană, confruntându-se în ultimele decenii cu perioade succesive de instabilitate și gestionare a situațiilor de urgență, a fost nevoită să gestioneze aproape simultan două crize majore: criza financiară din 2007-2008 și criza refugiaților din 2015-2016. Dincolo de diferențe minore nesemnificative, cele două crize prezintă asemănări importante în ceea ce privește mecanismele juridice și metodele de abordare la nivelul Uniunii.

Cercetarea documentează dezvoltarea unui model mai larg de tehnică juridică care a permis ocolirea ordinii juridice a Uniunii. Cartea oferă o analiză sistematică a relației dintre gestionarea crizelor în UE și protecția drepturilor fundamentale, precum și posibilități de înțelegere a funcționării UE în perioade de criză prin analiza mecanismelor instituționale și juridice utilizate pentru gestionarea crizelor.