Așadar, acest compresor are forma clasică Makita, cu mânerul D foarte comod pe lateral. Printre marile avantaje se numără impactul imediat și sistemul foarte bun de amortizare a vibrațiilor. Și acum să trecem la dezavantaje. În primul rând, este destul de greu în comparație cu concurența. Ambreiajul la rotație nu este cel mai bun. Uneori îți rupe mâinile, alteori îți rupe nervii. Adică mi s-a întâmplat să se blocheze repetat și, deși are putere și reușește să perforeze, nu vrea să o folosească pe toată. După părerea mea, de vină este reglarea automată a turației când nu are sarcină. Ceva ce se întâmplă destul de des când găurești, poate și din cauza oboselii, să nu aplici aceeași forță constant pe tot parcursul lucrului. Sau îl miști înainte-înapoi ca să scoți praful. Și al doilea și principalul dezavantaj este că, în comparație cu nemuritorul 5001c, care era cu două modele în urmă, acesta este gunoi. Am două și le țin pentru că unul e de rezervă, să-l folosesc când îl am pe celălalt la service. Și asta pentru că se decalibrează axul motorului fie din cauza rulmenților de proastă calitate de jos, fie din cauza temperaturii excesive. Nu am stabilit exact care e cauza, dar până acum ambele cer bobină, rebobinare și cărbuni aproape în fiecare an. La momentul scrierii acestei recenzii, ambele compresoare sunt la service, pentru că deși motoarele merg, nu mai dau impact. Probabil bielă la ambele în același timp. Adică unul a stat în depozit și a cedat biela, am luat pe al doilea și a cedat și acesta după 10 minute de lucru. Unul are 2 ani, celălalt 4 ani. Unul e made in England, celălalt made in Japan. Și o spun simplu: scula e ieftină pentru că atât valorează. Și cam așa am ajuns azi la echipa galbenă, să văd zile mai bune, iar dacă nu văd nici acolo, mă duc la cea albastră. Deși am fost mare fan Makita la compresoare (am și un 4012c), după o asemenea fiabilitate nu mai există cale de întoarcere. De menționat că vechiul 5001c costa 1000€ pe vremuri, când euro avea și valoare. Nu e logic?
