Noua ediție a prezentului este considerată necesară pentru a include modificările aduse Legii nr. 3959/2011 de Legea nr. 4886/2022 (Monitorul Oficial 12/A/24.1.2022), care, prin articolele 1-53, a transpus în dreptul elen, în principal, prevederile Directivei UE/2019/1. Această Directivă are ca obiect acordarea de competențe autorităților naționale de concurență pentru aplicarea mai eficientă a normelor privind concurența liberă și, în special, a articolelor 101 și 102 TFUE, cu scopul de a asigura buna funcționare a pieței interne.
Modificările la Legea nr. 3959/2011 sunt numeroase și se întind asupra unor diverse aspecte, cele mai importante fiind următoarele: se introduce, în primul rând, un nou articol, 1A, care se referă la două practici unilaterale cu consecințe negative semnificative. Acestea sunt: a) chemarea, constrângerea sau oferirea de stimulente, în orice mod, de către o întreprindere către o altă întreprindere, pentru a participa sau a contribui la o înțelegere interzisă între concurenți, și b) comunicarea (posibil prin anunț public) a intențiilor viitoare ale unei întreprinderi privind stabilirea prețurilor produselor sale (price signalling), dacă aceasta limitează concurența efectivă pe teritoriul elen, nu reprezintă o practică comercială obișnuită și nu are un alt scop legitim. Interdicția acestor practici nu se aplică dacă sunt îndeplinite condițiile articolului 1, paragraful 3 din lege, precum și atunci când este vorba despre întreprinderi cu o cifră de afaceri totală mai mică de 50.000.000 de euro și cu mai puțin de 250 de angajați.
De asemenea, modificările importante se referă la notificarea concentrărilor de întreprinderi și efectuarea controlului preventiv, precum și la modificările privind componența, competențele și funcționarea generală a Comisiei pentru Concurență, sancțiunile aplicabile, procedura de soluționare a disputelor și cooperarea cu autoritățile naționale de concurență ale altor state membre ale UE.
Prin articolul 29B se introduc programe de clemență pentru înțelegeri secrete, în conformitate cu reglementările corespunzătoare, transpuse în dreptul elen, ale Directivei (UE) 2019/1, sunt eliminate condițiile și criteriile pentru scutirea de la aplicarea amenzilor sau reducerea acestora pentru întreprinderile care sunt incluse, prin decizia Comisiei pentru Concurență, în programele corespunzătoare, dacă contribuie la investigarea înțelegerilor orizontale prevăzute la articolul 1 din Legea nr. 3959/2011 și, respectiv, la articolul 101 TFUE.
În final, au fost aduse modificări cu privire la termenele de prescripție pentru aplicarea sancțiunilor, protecția în prelucrarea datelor personale și desfășurarea investigațiilor. Toate modificările efectuate au fost integrate în textul Legii nr. 3959/2011, iar în notele de subsol corespunzătoare sunt indicate dispozițiile legislative care introduc aceste modificări.
În paralel, un adevărat val de modificări a afectat și Legea nr. 2251/1994 privind protecția consumatorilor, așa cum încercăm să demonstrăm detaliat în nota corespunzătoare, care precedă articolele acesteia și ale căror modificări le-am integrat în textul legii, cu ajutorul colaboratorilor editurii, cărora le mulțumim sincer pentru efortul depus.
Recent, la toate aceste intervenții legislative s-a adăugat și Legea nr. 5255/2025 (Monitorul Oficial A 219/28.11.2025, cu titlul: INFIINȚAREA ȘI FUNCȚIONAREA AUTORITĂȚII INDEPENDENTE PENTRU CONTROLUL PIEȚEI ȘI PROTECȚIA CONSUMATORULUI, ale cărei dispoziții au fost incluse în măsura în care au fost considerate utile pentru înțelegerea și aplicarea cadrului juridic de protecție a consumatorului. Din păcate, această lege nu a evitat „legiferarea defectuoasă” care se observă în ultimii ani în țara noastră și cuprinde multe dispoziții disparate, precum prevederi referitoare la dreptul concurenței libere, care au fost incluse în corpul Legii nr. 3959/2011, precum și multe altele care sunt omise, deoarece privesc diverse aspecte neincluse în obiectul său.
