Epoca psihofarmacologiei a început cu o ascensiune spectaculoasă în anii 1950, când, pentru prima dată, știința a început să studieze medicamentele care afectează creierul și mintea. Însă distinsul istoric Edward Shorter susține că, în ultima vreme, domeniul a intrat în declin: oferta de medicamente s-a sărăcit, iar diagnosticele au fost denaturate de „Manualul de diagnostic și statistică al tulburărilor mintale”. Noile medicamente, precum Prozac, s-au dovedit mai puțin eficiente decât cele vechi. Noile diagnostice, precum „depresia majoră”, s-au îndepărtat tot mai mult de tulburările reale ale majorității pacienților. În spatele acestui dezastru s-a aflat infiltrarea industriei farmaceutice în domeniu. Această infiltrare a avut succes comercial, dar nu și științific: în ultimii treizeci de ani nu au apărut clase noi de medicamente psihiatrice. Având în vedere că diagnosticele și tratamentele psihiatriei au eșuat în mare măsură, domeniul a decăzut considerabil față de perioada sa de început. Pe baza unei cercetări ample, scoase la iveală în cadrul unor litigii, Shorter oferă o perspectivă istorică asupra schimbărilor și declinului de-a lungul timpului, concluzionând că istoria psihofarmacologiei este o poveste despre un dezastru de sănătate publică.
Producător
- Editor
- Oxford University Press
- Tip
- Farmaceutică, Medicină - Tratamente, Statistică
- Limba
- Engleză
- Subtitlu
- -
- Copertă
- Moale
- Număr de pagini
- 448
- Data de lansare
- -
- Data de publicare
- 2021
- Dimensiuni
- 22.6x15.5 cm
- ISBN-13
- 9780197574430
Informații importante
Specificațiile sunt colectate de pe site-urile oficiale ale producătorilor. Te rugăm să verifici specificațiile înainte de a finaliza comanda. În cazul în care întâmpini probleme, raportează aici.