William Kentridge, unul dintre cei mai importanți artiști contemporani, explorează formarea universului său creativ: de la prima fotografie pe care a făcut-o până la studiile de actorie, afișele de teatru și activitatea sa în cinematografie.
În cartea sa, „Doctrine of the Heart: From the Studio to the Stage”, arată cum intuițiile, asocierile și obiectele migrează de pe o machetă de masă din atelierul său în sălile de operă și în spațiile expoziționale, pentru a intra în dialog cu muzica și a se conecta cu lumea exterioară.
Kentridge celebrează plăcerile absurdului și ale iluziei, opunându-se gândirii pur raționale. Când certitudinile se prăbușesc, lasă ambiguitatea și îndoiala să iasă la iveală și să dea naștere „ideii mai puțin bune”. Cu umor și fără constrângeri, explorează noi modalități de a crea un limbaj vizual de mari proporții pentru opere clasice, de la Mozart la Monteverdi, scoțând în evidență puterea acestora de a exprima condiția umană.
