Cervantes a visat să valorifice revoluția tehnologică a tiparului pentru a scrie romanul care l-ar fi scăpat de datorii. Eroul său însă, Don Quijote, s-a luptat cu morile de vânt până a ajuns de râsul cititorilor. Dar noi? Oare trăim într-un roman distopic?
Cartea ne poartă narativ prin epoca inteligenței artificiale. În termeni simpli, pune în ordine cunoștințele de care are nevoie cineva pentru a gândi limpede, în ciuda haosului informațional din mediul digital.
De-a lungul paginilor, urmăm structura miticului „Călătoriei eroului”, căutând etapele care ne vor ajuta să navigăm în siguranță prin această lume nouă și minunată. O călătorie inspirată de ceea ce cercetarea academică numește „reziliență narativă”, abordată aici simplu, ca o formă de autoapărare cotidiană.
Oamenii de știință susțin că abilitatea de a crea povești este marele avantaj al omului față de celelalte ființe. Însă, în prezent, și algoritmii scriu povești. Numai că ei nu au nevoie de ele pentru a supraviețui. Dar noi?
E timpul să aflăm.
