Studiul de față evidențiază importanța factorilor culturali pentru înțelegerea evoluțiilor instituționale și politice de la căderea dictaturii până în prezent. Răspunde la întrebări precum: ce valori și idei ne însuflețesc, cum au influențat acestea deciziile politice și comportamentele colective și individuale, dar și cum au fost influențate de evoluțiile mondiale și europene. Așadar, întrebarea fundamentală este de ce facem ceea ce facem.
Catalizatorul acestui text a fost criza greacă, care mocnea de multă vreme, dar a izbucnit în 2009-2010 și a durat un întreg deceniu (2009-2019). Următoarele șocuri externe (2020-2022) au găsit o economie și o societate zdruncinate.
Teza de bază a acestei lucrări este că, în perioada de după căderea dictaturii, în politica și societatea greacă a prevalat un pluralism cultural – un amestec de valori și idei, în parte contradictorii, provenite din tradiție și din valurile modernității și postmodernității. Adesea, indivizii înșiși erau însuflețiți de valori multiple, uneori incompatibile între ele.
În mod inevitabil, au apărut diverse dileme valorice, dar și compromisuri (soluții hibride). Fiecare domeniu al politicilor publice prezintă, desigur, particularități. De exemplu, în administrația publică se confruntă solidaritatea dintre colegi și responsabilizarea, vechimea în muncă și evaluarea. În amenajarea teritoriului se ciocnesc conservarea patrimoniului arhitectural și protecția mediului natural cu concepțiile dominante despre proprietate. În politica socială, organizarea generală a solidarității prin intermediul statului social se confruntă cu reglementările preferențiale.
Lucrarea examinează abordările teoretice ale culturii propuse de-a lungul timpului (teoria capitalului social, teoria modernizării etc.), concretizează ipotezele autorilor cu privire la peisajul cultural al țării și analizează opozițiile valorice din domenii selectate ale politicilor publice. Totodată, abordează și teme dezbătute pe larg de-a lungul timpului: ce ne oferă perspectiva dualismului cultural, dacă țara dispune de un nucleu hegemonic, în ce măsură a devenit modernă, dacă și cum ne-a influențat cultura idealul european și ce sinteze de valori și idei au încercat să realizeze forțele politice organizate.
Număr de pagini
374
Copertă
Moale
Anul publicării
2026
Editor
Ekdoseis Papazisi