În cartea „Amintiri și confesiuni ale unui judecător”, Vasile E. Lambridis își expune experiențele personale din perioada sa de serviciu în funcții esențiale ale Justiției, dar și din participarea sa la două procese importante din istoria recentă, cel pentru asasinarea lui Lambraki din 1966 și cel de la Tribunalul Special din 1991-1992.

El menționează, printre altele, în prefata cărții: „În acest caiet, înregistrez toate evenimentele demne de reținut pe care le amintesc din lunga mea activitate în aproape toate treptele Justiției, dar și în alte domenii ale vieții publice. [...] Scopul meu este să evit stigmatizarea persoanelor care poate au murit fără ca înainte să fi fost auzită și opiniile lor diferite, dar și să nu fie afectați descendenții lor nevinovați. [...] Nu am respectat această principiu în ceea ce privește persoanele și evenimentele pentru care a existat un motiv și un contraargument, deoarece au devenit mai cunoscute fie în urma proceselor și deciziilor judecătorești, fie din alte documente publice, fie din publicații ale presei sau cărți publicate sau din transmisiunile mass-media”.