Histologia, în sensul său mai larg de astăzi, este identică cu Anatomia Microscopică. Examenează elementele care nu pot fi observate cu ochiul liber și include studiul celulei și al structurii fine a țesuturilor și organelor, contribuind la înțelegerea și interpretarea mecanismului funcționării acestora, atât în procesele fiziologice, cât și în cele patologice. Pe lângă studiul formei structurilor histologice, se ocupă și cu compoziția chimică a elementelor constitutive, structura submicroscopică, proprietățile biologice și importanța lor funcțională. Utilizarea microscopului electronic a extins limitele sale, incluzând o mare parte din Citologia modernă, precum și cercetarea structurilor la nivel molecular, pentru a interpreta și detaliile texturii și funcției celulelor și țesuturilor.
Formarea țesuturilor dezvăluie manifestarea morfologică a diferențierii funcționale a celulelor și a diviziunii timpurii a muncii. Studiul diverselor construcții cu microscopul are o valoare deosebită doar dacă aceste construcții sunt examinate în raport cu importanța lor funcțională. Studiul modului în care celulele sunt aranjate și specializate pentru a efectua funcțiile lor specifice în diferitele țesuturi oferă o măsură a relației dintre structură și funcție a celulelor și țesuturilor, precum și între două ramuri fundamentale ale Biologiei: Histologia și Fiziologia.
În prima parte a lucrării, care poartă titlul general "Histologia", este examinată relativ concis celula atât din punct de vedere morfologic, cât și funcțional. Urmează descrierea analitică a structurii țesuturilor, care este succedată de anatomia microscopică a organelor corpului.
