Tinerețe eternă, pasiuni nesfârșite, plăceri subtile și secrete, bucurii sălbatice și păcate și mai sălbatice; le voi trăi pe toate. Și portretul va purta greutatea…

Există anumite peisaje pe care merită să le vizitezi din nou și din nou, chiar și în tinerețea ta, când ești un colecționar hotărât de experiențe. Și când am vizitat din nou, cartea care în adolescența mea a fost un imn clasic îndrăzneț al narcisismului, imaginea a fost brusc clară în fața mea.

Nu este vorba despre o narațiune hedonistă flematică, ci despre o căutare filosofică în timp și spațiu, în etică și estetică, care se bazează puternic pe fundații aristotelice.

Ioan Voliotis (din introducerea ediției)