„Am observat că întreaga noastră istorie a fost distorsionată, că toți cei care au creat cultura arabă și măreția ei au fost oameni urmăriți, exilați, ostracizați, închiși, chiar și executați pentru opiniile lor. Este necesar să privim din nou această cultură cu o nouă perspectivă și cu o altă umanitate.” Adonis

Exemplele regimurilor autoritare din lumea arabă sunt bine cunoscute, caracterizate prin disprețul absolut față de drepturile individuale și sociale ale cetățenilor, precum și prin apelul necondiționat la metode represive, adesea extreme. Astăzi, ISIS se dedă la barbarități care depășesc adesea chiar și cea mai perversă imaginație.

La ce se poate atribui acest val fără precedent de violență și brutalitate? În ce măsură rădăcinile unor fenomene și practici asemănătoare se află în însăși fundamentarea Islamului, în textul său fondator, Coranul? Este intoleranța și neacceptarea alterității o caracteristică inerentă Islamului? Cum se leagă toate acestea de istoria îndelungată, dar și de literatura – și în special de poezie – a lumii arabe?

În ce măsură anumite poziții extreme ale Islamului tradițional față de erezie, dar și față de femei au rădăcini nu doar religioase, ci și psihanalitice? Cel mai de seamă reprezentant al poeziei arabe a vremurilor noastre încearcă să abordeze aceste întrebări – și multe altele – într-o discuție extinsă cu psihanalista marocană și traducătoarea sa în franceză, Houria Abdelouahed.

„Cel mai mare poet arab în viață decodează, analizează, despică, cu o profunditate enormă, Coranul și lumea arabă de azi. Rezultatul este copleșitor...”