Prima ediție musicologică de mare amploare scrisă în limba engleză, publicată în Grecia de un organism grec (Centrul Muzicii Grecești - Hellenic Music Centre). Autorul examinează condițiile și premizele introducerii modernismului muzical în Grecia, concentrându-se pe primele lucrări avangardiste ale dramaturgului Dimitris Mitropoulos din anii 1920: "Pan" (1923-24), "Aphrodite Ourania" (1924), Passacaglia, Intermezzo și Fuga (1924), 14 Invenții (1925), Ostinata în trei părți (1926-27) și Concerto Grosso (1928). Cartea este împărțită în trei părți. În prima parte se examinează cadrul politic, social și cultural mai larg al Greciei moderne (1870-1940), cu o prezentare analitică a istoriei politice, politicii interne și externe și a diplomației, continuând apoi cu artele și literatură, corelându-le cu istoria muzicii neohellenice din perioada respectivă. Dominarea Școlii Naționale în prima jumătate a secolului XX pare să nu lase multe locuri pentru manifestarea colectivă a tendințelor moderniste interbelice, care își găsesc exprimări artistice autonome în lucrările compozitorilor precum D. Mitropoulos, N. Skalkottas, D. Levidis, G. Poneridis și H. Perpessa, acțiunile cărora sunt examinate în cadrul cultural intern. O evaluare introductivă a operei compozitorului Mitropoulos din anii 1920 conduce la a doua parte a studiului, unde lucrările menționate anterior sunt prezentate autonom, pe capitole, cu o abordare istorică, analitică și stilistică extinsă, incluzând o multitudine de dovezi și date. În a treia parte este prezentată analiza critică și comentariul corespondenței dintre Dimitris Mitropoulos și Arnold Schoenberg (1945-51), împreună cu facsimile originale ale celor 37 de scrisori schimbate, cu un dublu obiectiv: de a evidenția mai larg relația profundă a lui Mitropoulos cu Schoenberg și de a corela tânărul compozitor ambițios din anii 1920 cu dirijorul matur, consacrat, de clasă mondială din decadelor 1940-60.