Nikolaj Vasilievic Gogol

Nikolai Gogol (1809-1852). S-a născut în satul Sorochyntsi, în Poltava, în centrul Ucrainei. Mama sa era descendentă a unor proprietari de pământ polonezi, iar tatăl său era un cazac care scrisese mai multe poezii și piese de teatru în ucraineană și rusă. Gogol este considerat părintele realismului rus, iar opera sa, cu lirismul, umorul și perspicacitatea sa, a influențat semnificativ dezvoltarea literaturii mondiale. În 1828, s-a mutat în capitală, la Sankt Petersburg, unde s-a confruntat cu o serie de dezamăgiri. Prima sa carte, "Hans Küchelgarten" (1829), a primit recenzii negative, iar încercarea sa de a deveni actor a eșuat. A câștigat recunoaștere cu cartea "Revizorul" (1836), iar consacrarea sa a venit cu "Suflete moarte" (1842), care l-a plasat în vârful literaturii ruse. Alte lucrări includ: "Mantaua", "Jurnalul unui nebun", "Taras Bulba", "Nasul", "Căsătoria", printre altele.