Adelbert Von Chamisso

Louis-Charles-Adélaïde Chamissot de Boncourt, cunoscut mai târziu sub numele de Adelbert von Chamisso, s-a născut pe 30 ianuarie 1781, la Château de Boncourt în Champagne. Tatăl său a fost ofițer în armata franceză. În 1790, în urma confiscării proprietăților lor și urmăriți de Revoluția Franceză, familia lui Chamisso a fugit din Franța, iar părinții săi, acum sărăciți, au căutat refugiu în Liège. De acolo, s-au mutat prin Haga, Düsseldorf și Bayreuth, stabilindu-se în cele din urmă la Berlin. În 1801, Chamisso s-a înrolat în armata prusacă cu gradul de sublocotenent. Până în 1803, adoptând pe deplin limba germană, a publicat, în colaborare cu prieteni apropiați, "Berlin Musenalmanach", unde și-a lansat și primele lucrări. Această publicație a încetat la sfârșitul anului 1805. Cu un an mai devreme, Chamisso a fondat o societate romantică la Berlin numită "Nordstembund." Poezia sa timpurie, cum ar fi ciclul de cântece "Frauenliebe und Frauenleben" ("Dragostea și viața unei femei"), pusă pe muzică de Robert Schumann, exprimă emoții simple în maniera caracteristică poeziei romantice germane din acea vreme. În contrast, baladele și poemele sale narative prezintă adesea teme mai paradoxale sau melancolice. Deziluzionat de viața în armata prusacă, a demisionat în 1806 și, în anul următor, a călătorit în Franța și Elveția, unde s-a stabilit pe moșiile doamnei de Staël și s-a dedicat studiului științelor naturale. Până în 1812, revenind la Berlin, a început să studieze medicina și botanica, studii care au continuat până în 1815. În 1814, capodopera sa, nuvela "Povestea remarcabilă a lui Peter Schlemihl," a fost publicată, pe care o scrisese cu un an înainte, în timpul "Războiului de Eliberare," unul dintre războaiele napoleoniene. Lucrarea a fost tradusă în multe limbi și i-a adus faimă mondială. În 1821, a lansat cartea "Bemerkungen und Ansichten auf einer Entdeckungsreisen," descriind călătoria sa de trei ani cu expediția de explorare rusă Romanzoff (1815-1818), considerată un clasic al genului său. După întoarcerea din această călătorie, a fost numit director al Grădinii Botanice din Berlin. Ca om de știință fiziolog, Chamisso a fost asociat cu descoperirea alternanței generațiilor la anumite moluște, iar ca filolog, s-a remarcat prin studiul limbilor australasiene. A murit pe 21 august 1838, la Berlin.