„Comicul este cea mai profundă cunoaștere a absurdului, de aceea cred că provoacă o mai mare disperare decât tragic." - Eugène Ionesco

„Jocul măcelului” a fost scris în 1970, iar în Grecia a fost jucat pentru prima dată în 1971 de „Teatrul de Artă”, sub regia lui Karolos Koun. O epidemie bruscă decimează un oraș. Locuitorii săi se confruntă unul câte unul cu moartea.

„Jocul măcelului” al contemporanului Eugène Ionesco amintește cu tărie de jocurile pe care societatea de astăzi le joacă cu ea însăși. Oameni care mor sau trăiesc întâmplător, care nu știu să trăiască, care nu știu de ce mor. Istoria se repetă. Aproape zilnic ne confruntăm cu absurdul. Furie și disperare atunci când chiar și știința sau arta ridică mâinile în semn de neputință.

„Jocul măcelului” vorbește despre moartea simbolică și cea reală, aceea pe care, deși facem tot posibilul pentru a se realiza, ulterior ne întrebăm (și nu toți) despre cauze.