Dacă secolul XX a fost definit prin recunoașterea dreptului fiecărui copil de a fi educat, secolul XXI va fi marcat de construirea „Școlii pentru Toți”. Într-o astfel de școală, -în Școala pentru Toți-, sunt educați împreună, indiferent de orice stare cognitivă, fizică, psihică, lingvistică sau altă, toate copiii din vecinătate, cum ar fi, de exemplu, copii care se dezvoltă normal, copii cu dizabilități, copii din colțurile străzilor, copii străini, copii romi, copii talentați etc., pentru a dobândi abilități și a dezvolta legături care le vor permite mai târziu, ca cetățeni adulți, să colaboreze în jocul negocierii sociale.

Având în vedere că implementarea fiecărei propuneri educaționale presupune acordul educatorului, scopul acestei cercetări este de a prezenta opiniile educatorilor din țara noastră referitor la educația integrată. În plus, adoptând poziția că orice lucrare teoretică sau de cercetare trebuie să ajungă la propuneri aplicabile, se analizează, pe baza unor module specifice din noile manuale școlare pentru școala primară, planuri de predare pentru clase de educație integrată a elevilor cu și fără dizabilități.

Într-o manieră specifică, această lucrare este structurată în trei părți: În Prima Parte -cadru teoretic- se prezintă o revizuire istorică a instituției integrării-educației integrate în țara noastră, se definesc conceptele „dizabilitate” și „educație integrată”, se subliniază necesitatea înregistrării atitudinilor educatorilor cu privire la educația integrată și se sintetizează rezultatele cercetărilor relevante.

În Partea a Doua -cadru de cercetare- se definesc scopul cercetării, instrumentul de cercetare și eșantionul cercetării, se prezintă rezultatele și urmează comentariul asupra constatărilor.

În Partea a Treia -cadru practic- se descriu modele de educație integrată și se propun planuri de predare detaliate care pot fi aplicate în școala greacă de astăzi.