Valul ideilor liberale și al schimbărilor politico-sociale aduse de Iluminism, Revoluția Franceză și dezvoltarea economică fără precedent din secolele 19 și 20 a generat reacții foarte puternice. Ce argumente au folosit reprezentanții acestor curente, cunoscuți ca reacționari?

Albert O. Hirschman a studiat trei valuri de gândire reacționară: împotriva Revoluției Franceze în secolul 18, împotriva democrației în secolul 19 și împotriva statului bunăstării în secolul 20. El constată că retorica reacționară folosește întotdeauna următoarele trei argumente: 1) argumentul efectului invers – orice încercare de îmbunătățire a condițiilor politice, sociale și economice provoacă în realitate exact efectul opus; 2) argumentul vanității – nicio încercare de schimbare a societății nu influențează măcar puțin status quo-ul; 3) argumentul riscurilor – noile reforme trebuie evitate, deoarece pun în pericol realizările semnificative din trecut.

Cu un spirit ager și o ironie subtilă, Hirschman analizează retorica reacționară pe care gândirea conservatoare o folosește de 200 de ani. În final, cu o întorsătură neașteptată, arată că și progresiștii adoptă adesea o atitudine la fel de inflexibilă. Cartea reprezintă un ghid unic – și extrem de plăcut – în apele tulburi ale dialogului public din vremurile noastre.