Conceptul de constituționalism și al Constituției a fost istoric conectat și continuă să fie legat de o idee fundamentală: puterea politică trebuie exercitată conform unor prevederi normative statutare și să fie supusă unor angajamente sau restricții.

Încetul cu încetul, conceptul, semnificația și funcțiile Constituției s-au îmbogățit și au evoluat, iar ceea ce era un ansamblu de reguli care organizează și restricționează, impersonale, puterea de stat este considerat acum în raport cu suveranitatea populară, în timp ce în ultimele decenii este perceput în principal ca un sistem de principii care guvernează în mod global și fundamental reglementarea conviețuirii sociale.

În același timp, pe lângă faptul că este lege fundamentală a statului, Constituția funcționează și ca un text care reprezintă ideal societatea politică organizată și înregistrează valorile politice colective (libertate, egalitate, justiție, solidaritate, democrație, stat de drept etc.) pe care le împărtășesc participanții la aceasta.

(...)

[Extras din textul de pe coperta din spate a ediției]