Scrisoarea lui Grigorie Palama către Pavel Asanin reiterează într-un mod concis principalele puncte ale disputei teologice dintre isihasti și antiisihasti, care a preocupat Bizanțul în special în secolul al XIV-lea.

Tema centrală se referă totuși la natura ontologică a luminii divine în cadrul Schimbării la Față a lui Hristos, un episod al revelației divine supranaturale. Grigorie Palama susține că lumina care a strălucit era necreată și a încorporat-o în cadrul acțiunilor divine necreate. În același timp, a examinat și funcțiile soteriologice pentru om ale acesteia.