În toamna anului 1915, trupele Ententei Cordiale au debarcat la Salonic, după campania eșuată din Dardanele, și au constituit Armata Orientului. Consolidarea forțelor armate în Macedonia avea scopul de a ajuta Serbia, care era atacată de Puterile Centrale. Totuși, retragerea forțelor sârbe a forțat Aliații să rămână mult timp neactivați la Salonic.
Dintr-un corp expediționar franco-englez format din zeci de mii de oameni la sfârșitul anului 1915, Armata Orientului a ajuns în 1918 să fie un mozaic multinațional și multireligios, la care s-au adăugat printre altele greci, sârbi, ruși, italieni, „senegalezi”, nord-africani și arabi. Armata, care număra acum aproximativ 650.000 de soldați.
După predarea fortului Rupel și ocuparea Macedoniei de Est de către Puterile Centrale, țara s-a găsit în toamna anului 1916 împărțită între Guvernul din Atena, condus de regele pro-german Constantin, și Guvernul Provizoriu de la Salonic, sub conducerea lui Eleftherios Venizelos, care susținea politica Aliaților. „Divizarea Națională” a atins apogeul în 1916 cu blocada navală impusă de Aliați asupra „Greciei Vechi” pentru a-l forța pe Constantin să abdice și cu conflictul dintre unitățile armatei regulate și organizațiile paramilitare, cunoscut sub numele de „Noiembrie”.
Anul 1917 a fost un an de tranziție și crucial pentru Grecia. Consecințele „Noiembrilor” asupra populației din Atena, prezența impunătoare a armatei franceze în oraș, precum și misiunea senatorului francez Charles Jonnart au forțat regele să părăsească Grecia. În iunie 1917, Venizelos s-a întors la Atena, iar Grecia, acum unificată, a intrat în război alături de Entente.
În luna următoare, Parlamentul, care fusese dizolvat neconstituțional în mai 1915, a fost reconvocat și a fost numit „Parlamentul Lazarilor”, iar succesorul lui Constantin, Alexandru, a urcat pe tron. A fost începutul unei noi etape în istoria greacă.
În prezentul album sunt prezentate documente fotografice necunoscute ale Atenei de la începutul secolului XX, mai exact în anul 1917, când orașul a fost teatrul unor zbateri politice intense, într-un climat general de fluctuații periculoase ale vieții statului grec. Privirea fotografică a soldaților francezi - a căror prezență în capitală (în contextul alianței Antantei) a fost rezultatul acestor circumstanțe excepționale - s-a concentrat, evident, în principal asupra factorului uman.
Număr de pagini
238
Copertă
Moale
Anul publicării
2017
Editor
Melissa
