[Prin studiile acestui volum] Stathis Damianakos evidențiază și în același timp resemnifică noțiunea de revoluție primitivă și clarifică termenii perpetuării acesteia și, mai ales, ai metamorfozelor sale, restabilind un dialog fertil cu inițiatorul acestei reflecții, Eric Hobsbawm.

Prin exemplul pe care îl explorează, arată cele două niveluri la care trebuie să fie plasată această problemă: cel ontologic istoric cu temporalitatea distinctă pe care o implică și al resemnificării ulterioare. Dacă între ele există o continuitate, aceasta este a percepției, care însă se schimbă.

Dar și ceva mai mult, capacitatea revoluției primitive de a se transforma într-o revoluție socială.

[Fragment din textul de pe coperta din spate a ediției]